Opinii

Aici puteti lasa opiniile dvs. privind blogul

36 de păreri la “Opinii”

  1. 1. Ce înseamnă un ”profesor bun”?

    Cred că un bun profesor trebuie să obţină un dozaj armonios între următoarele calităţi: dragoste autentică pentru materia pe care o predă, simpatie pentru elevii săi (implicînd o constantă bunătate a inimii), rigoare bine temperată.

    2. Ce alte abilităţi şi cunoştinţe sunt necesare?
    Orizontul de cunoştinţe al unui bun profesor trebuie să depăşească hotarele specialităţii sale. Cu alte cuvinte, e esenţială cultura lui generală. Esenţiale sunt şi abilităţi de tipul: limbaj limpede şi atrăgător, simţ al umorului, autoritate personală, dublată însă de cordialitate. Un profesor nu trebuie să-şi inhibe elevii cu aere magisteriale, dar nici să-i încurajeze la complicităţi „de gaşcă”. Trebuie să fie comunicativ, bine dispus, capabil să găsească proporţia justă între sobrietate şi camaraderie.

    PIPP anul I , Rm. Valcea , Balacenoiu Maria-Emilia

  2. Educatia nonformala si avantajele sale .

    Educatia non-formala este cea mai noua abordare a invatarii prin activitati placute si motivante. Avantajele sale multiple inglobeaza bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului traditional de invatamant, cu un aport suplimentar de abilitati castigate in conditiile unei libertati de exprimare maxime.

    Educatia non-formala inseamna orice actiune organizata in afara sistemului scolar, prin care se formeaza o punte intre cunostintele predate de profesori si punerea lor in practica. Acest tip modern de instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse si al temelor obligatorii. Inseamna placerea de a cunoaste si de a te dezvolta.

    Obiectivele educatiei non-formale

    Obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri. Acestea sunt:

    – completarea orizontului de cultura din diverse domenii
    – crearea de conditii pentru formarea profesionala
    – spriijinul alfabetizarii grupurilor sociale defavorizate
    – asigurarea unui mediu propice exersarii si cultivarii diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati

    Caracteristicile educatiei non-formale

    In prima instanta, specific educatiei non-formale este locul in care ea se desfasoara: intr-un cadru institutionalizat, dar in afara scolii. Caracteristice acestui tip de educatie sunt activitatile care contribuie la perfectionarea individuala.

    Educatorul non-formal trebuie sa detina mai multa flexibilitate, adaptabilitate si rapiditate, dar si un entuziasm rasunator. Actiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor.

    In plus, doritorii nu sunt obligati sa se alature programului si nu primesc calificative oficiale. Totusi, in functie de formele de instruire nonformala, exista si situatii in care sunt acordate diplome si certificate de absolvire.

    Tipurile de educatie non-formala

    Educatia non-formala se imparte in 2 tipuri principale, variind in functie de activitatile specifice:

    – activitati extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive si artistice, concursuri, olimpiade etc
    – activitati extrascolare: proiecte de ecologie si formare civica, excursii, actiuni social-culturale (in clubul elevilor, la muzeu, la teatru, in biblioteci etc)

    Educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala.

  3. Braileanu Adelina Elena,
    Management Educational, Anul I , Pitesti

    Ce este organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare ?

    Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la
    posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului.
    Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la ‘o scoala pentru toti’ la o ‘scoala pentru fiecare’. Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind recomandata din considerente psihopedagogice; si ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.

  4. Braileanu Adelina Elena,
    Management Educational, Anul I , Pitesti

    Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate referi la diferite si variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la copii supradotati.
    Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev poate avea in vedere:
     continuturile
     metodele de predare – invatare (instruire)
     mediul psihosocial al clasei
     standardele de performanta etc.

    Diferentierea curriculara se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare
    a distantei elevului respectiv fata de obiectivele (de norma, ale programei) instruirii…Realizarea propriu-zisa poate presupune programe de recuperare (ratrapare) – pentru cei ce ating nivelul de cunostinte cerut de programa, dar si programe speciale, de imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul general al unui grup scolar.

  5. Abordarea traditionala versus abordarea curriculara a invatamantului

    Abordare traditionala Parametru Abordare curriculara

    1 Informare 1 Formare
    2 Intradisciplinaritate 1 Concept teoretic 2 Interdisciplinaritate
    3 Cunostinte 2 Obiective 3 Competente
    4 Elevul-obiect al invatarii 3 Continuturi 4 Elevul-subiect al invatarii
    1 Obiective generale formulate 4 Metode si strategii 1 Sistemul de obiective formulate
    pentru profesor didactice pentru elev
    2 Obiective formulate haotic 5 Strategii de evaluare 2 Obiective formulate taxonomic
    si in termeni de competente
    3 Predomina obiective de 3 Echilibrul dintre obiective de
    cunoastere cunoastere, aplicare, integrare
    1 Se axeaza pe continuturi 1 Se axeaza pe competente
    2 Continutul e privit ca finalitate 2 Continutul e privit ca mijloc de
    atingere a obiectivelor
    3 Continuturile sunt standardizate 3 Continuturile sunt flexibile
    4 Tendinta spre extinderea 4 Tendinta spre comprimare si
    informatiei generalizare a informatiei
    1 Predomina aplicarea metodelor 1 Predomina aplicarea metodelor
    reproductive active/interactive
    2 Predomina strategii didactice 2 Predomina strategii didactice
    axate pe informare, expunere formative, investigationale
    3 Profesorul, in mare parte, impune 3 Promoveaza si apreciaza punctul
    punctul de vedere de vedere al elevului
    4 Predomina concurenta 4 Predomina parteneriatul,cooperarea
    5 Elevii lucreaza izolat sau in colectiv 5 Se lucreaza in grupuri sau individual
    1 Sunt apreciate cunostintele elevului 1 Se apreciaza competentele
    2 Accentul se pune pe cantitatea informatiei 2 Accentul se pune pe elemente de
    ordin calitativ: valori, atitudini
    3 Vizeaza clasificarea ,,statica” a elevilor 3 Vizeaza progresul in invatare la
    elev
    4 Predomina evaluarea de catre profesor 4 Predomina autoevaluarea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: