Evaluare

Importanța / necesitatea / justificarea activităţii de evaluareIntegrarea evaluării in structura sistemului și procesului de învățământ. Caracteristici (note definitorii) ale activității de evaluare. Funcțiile de bază ale evaluării. Structura acţiunii de evaluare. Tipurile/Strategiile de evaluare. Evaluarea randamentului şcolar. Practici tradiţionale în evaluare. Distorsiuni în evaluarea didactică. Practici alternative/noi în evaluare. Proiectarea situatiilor/instrumentelor/probelor de evaluare. Educarea capacităţii de autoevaluare a elevilor.

 Justificarea necesităţii activităţii de evaluare

Specificul activităţii sistemului şi procesului de învăţământ conduce la evidenţierea necesităţii evaluării. Ea vizează toate elementele structurale componente ale procesului de învăţământ. (obiectivele, situaţiile de plecare, procedurile, rezultatele, mecanismele de asigurare a feedback-ului).

Toate acestea reprezintă obiectul activităţii de evaluare (Glasser R., 1962). De-a lungul timpului, fiecare dintre acestea s-au plasat în centrul activităţilor de evaluare.

Uneori evaluarea a vizat elementele de intrare ale procesului de învăţământ (condiţiile, resursele, factorii umani – dimensiunea structurală) sau rezultatele activităţii.

Alteori acţiunile de proiectare (design-ul instrucţional, proiectul curricular) au fost intens evaluate.

Astăzi asistăm la o accentuare a acţiunilor de evaluare asupra proceselor de instruire şi învăţare prin extinderea evaluării de la rezultate la activitatea (şi contextul) care le-a produs.

Eficacitatea activităţii şcolare, poate fi evaluată pertinent numai dacă sunt evaluate toate componentele activităţii (condiţii interne/externe, resursele de care dispune, starea şi funcţionalitatea facto­rilor participanţi – umani, naturali, procesuali, prin urmare activitatea în între­­gul ei, ca unitate a acestor elemente componente (Cristea S., 2004).

Rezultatele şcolare nu pot fi cunoscute, dar mai ales interpretate, apreciate şi explicate decât în strânsă legătură cu evaluarea activităţii care le-a produs.

În acelaşi timp, s-a ajuns la înţelegerea rolului complex pe care evaluarea îl are în activitatea şcolară, în relaţie cu procesele principale ale acesteia – predarea şi învăţarea – şi implicit cu factorii umani pe care aceste procese îi reprezintă.

 Conceptul de evaluare

DEX: evaluarea reprezintă acțiunea de a evalua și rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, preţuire.

Cucoş C.: activitatea prin care profesorul verifică pregătirea elevilor şi o apreciază prin note.

Jinga I.: barometrul prin care este indicată în orice moment starea pregătirii şcolarilor, succesele şi eşecurile, nivelul performanţelor în raport cu cele proiectate prin curriculum.

Radu I. T.: evaluarea se referă la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate şi interpretate informaţile privind starea şi funcţionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obţine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii şi prin care este influenţată evoluţia sistemului.

Perspectivele diverse decurg din concepţiile, uneori divergente, ale specialiştilor privind procesului de învăţământ şi din modalităţile de integrare a evaluării în activitatea didactică.

Acesta sunt dependente de:

  • poziţionarea epistemologică şi metodologică a autorilor faţă de postmodernitatea educaţiei
  • considerarea (sau nu) teoriei curriculumului ca teoria generală a proiectării educaţiei şi instruirii (Soare E.)

Caracteristici (note definitorii) ale activității de evaluare

Acestea asigură integrarea curriculară a acestei activităţi fundamentale (Radu I. T., 2008):

1. Evaluarea este o acţiune de cunoaştere (specifică) a unor fenomene sub raportul însuşirilor acestora, a stării şi funcţionalităţii unui sistem, a rezultatelor unei activităţi.

2. Scopul evaluării este de a influenţa sistemul, situaţia, sau activitatea supusă evaluării, de a le regla pentru a creea premise care să permită ameliorări, îmbunătăţiri pedagogice permanente ale predării-învăţării.

3. Evaluarea comportă un proces de colectare a datelor necesare funda­mentării deciziilor ce urmează să fie adoptate în scopul îmbunătăţirii rezultatelor şi a activităţii considerate.

4. Evaluarea implică secvenţe de prelucrare şi interpretare a datelor culese, în cadrul cărora se realizează atribuiri de sens informaţiilor obţinute, transformarea acestora prin transpunerea lor dintr-un limbaj în altul (date numerice în reprezentări grafice), efectuarea de comparaţii, evidenţierea relaţiilor cu rezultatele aşteptate, formularea unor enunţuri cu funcţie evaluativă (acceptabil/neacceptabil, calificative)

5. Evaluarea prezintă un caracter normativ ce conduce la aprecierea situaţiilor evaluate, prin raportarea lor la diverse criterii şi standarde (sociale, culturale, de performanţă, de fezabilitate etc.).

6. Evaluarea implică demersuri metodologice concretizate în parcurgerea unor etape definite, înregistrarea şi conservarea cu exactitate a datelor cu ajutorul unor instrumente pedagogice specifice (fişe, rapoarte), asigurarea validităţii, relevanţei, fidelităţii datelor, comunicarea informaţiilor pentru evitarea manipulării în alte scopuri, utilizarea unor forme, strategii, metode şi tehnici specifice etc.

7. Evaluarea produce efecte anticipative realizând o funcţie predictivă privind evoluţia sistemului evaluat şi a rezultatelor acestuia dar şi retroactive (washback) precum necesitatea completării unor lacune, corectarea unor erori în învăţare etc.

Definiţiile oferite conceptului de evaluare pot fi grupate în trei categorii (C. Cucoş, 2008, p. 365):

a)     Evaluarea ca măsurare (E=M). În această perspectivă se pune semnul de egalitate între operaţia de măsurare a rezultatelor şcolare şi evaluare. Verificarea se realizează cu ajutorul probelor obiective şi standardizate, în principal prin testare.

b)     Evaluarea în concordanţă cu obiectivele educaţionale (E=O). Evaluarea se realizează prin raportarea performanţelor în învăţare ale elevilor la obiectivele operaţionale prestabilite.

c)      Evaluarea ca formulare de judecăţi de valoare (E=J). Evaluarea se centrează pe formularea de judecăţi de valoare asupra proceselor de învăţare dar şi asupra rezultatelor şcolare ale elevilor, pe baza unor criterii calitative.

114 păreri la “Evaluare”

  1. Ionescu Antoneta- Anul II Mentprof Pitesti
    Avantaje ale curriculum-ului centrat pe competenţe:
    • răspunde exigenţelor pieţei muncii, deoarece asigură pregătirea absolvenţilor pentru viaţa
    socială şi profesională;
    • instruirea este orientată către rezultatele finale;
    • se lucrează în echipă pentru actualizarea ofertei educaţionale;
    • oferta educaţională câştigă în structuralitate, funcţionalitate şi actualizare, răspunzând
    cerinţelor profesionale;
    • elevii sunt implicaţi în activitatea de învăţare continuă şi de autoevaluare a competenţelor;
    • permite valorificarea întregii experienţe didactice a profesorului şi posibilitatea estimării
    performanţelor elevilor;
    • asigură flexibilitatea parcursului educaţional prin organizarea sistemuli modular, sistem care
    debutează şi se finalizează cu evaluarea competenţelor, este orientat către cel care învaţă,
    respectiv către disponibilităţile sale, urmând să le pună mai bine în valoare;
    • poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
    • la modulele parcurse pot fi adăugate altele noi pentru formarea continuă, ceea ce răspunde
    imperativului educaţiei permanente;
    • profesorii dobândesc competenţe de proiectare didactică în baza modelului centrat pe
    rezultate – reconstruiesc oferta de curs din perspectiva competenţelor intenţionate, stabilesc
    nivelurile de complexitate ale competenţelor, asociază teme suport care susţin şi asigură
    formarea competenţelor, creează situaţii practice de învăţare implicând activ clasa, stabilesc
    criterii de evaluare privind dobândirea competenţei, evaluează elevii într-un mod complex,
    precum şi oferta educaţională;
    • elevii au reprezentarea achiziţiilor finale şi a demersului (teoretic şi practic) de dobândire a
    acestora. Prin evaluarea pe criterii şi indicatori de performanţă, fiecare elev înţelege cum
    este evaluat şi de ce are nevoie pentru câştigarea/dobândirea competenţei.

  2. Ionescu Antoneta-Anul II Mentprof Pitesti
    Elaborarea instrumentelor de evaluare
    În elaborarea fiecărui instrument de evaluare a achiziţiilor învăţării realizate de elevi profesorul trebuie să parcurgă următorii paşi:
    • transformarea obiectivelor de predare învăţare în obiective de evaluare,
    • analiza conţinutului curricular asupra căruia se face evaluarea în sensul stabilirii elementelor esenţiale, semnificative pentru înţelegerea materiei în întregime precum şi precizarea comportamentelor prin care se exprimă însuşirea conţinuturilor esenţiale (reproducere, recunoaştere, aplicare, analiză, sinteză, etc.),
    • alcătuirea propriu-zisă a probei de evaluare prin redactarea fiecărui item în concordanţă cu fiecare obiectiv a cărui îndeplinire este verificată. Practica educaţională prezintă importanţa deosebită a construirii tipului de item care corespunde cel mai bine naturii obiectivului şi conţinutului verificat. Astfel, există itemi cu răspunsuri deschise care dau posibilitatea elevului să elaboreze în întregime răspunsul sau itemi cu răspunsuri închise la care elevii aleg din mai multe variante de răspuns gata construite. Folosirea itemilor cu răspuns închis prezintă dezavantajul că uneori elevul poate să aleagă răspunsul corect prin hazard.
    • Prelucrarea rezultatelor pentru a realiza un tablou general al schimbărilor de comportament şi rezultatelor obţinute de elevi.
    Construirea în ansamblu a probei de evaluare trebuie să privească în mod echilibrat atât cantitatea informaţiilor acumulate cu referire îndeosebi la informaţia esenţială demonstrată prin reproducerea unor date, noţiuni, fapte, evenimente, dar mai ales modul în care elevul demonstrează capacitatea de aplicare şi de transfer a conţinuturilor asimilate precum şi caracterul structural, precis şi durabil al acestora.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: