Curriculum

Marile paradigme educaţionale

Soare E., 2012

Nici o parte a acestui material nu poate fi copiată fără acordul autorului acestui blog

Marile paradigme educaţionale.Abordarea curriculară a educaţiei. Conceptul de curriculum.Grile pedagogice de interpretare şi explicare a curriculumului. Viziunea tradiţională asupra curriculumului. Modernitate şi curriculum. Postmodernitate şi curriculum. Modele de proiectare curriculară.Tipuri de curriculum.Concepte asociate paradigmei curriculumului

Propunem evidenţierea mai multor paradigme (modele de definire şi explicare) ale educaţiei:

1. PARADIGMA PSIHOLOGICĂ (naturalistă) A EDUCAŢIEI

Educaţia are drept scop să dea sufletului şi corpului întreaga frumuseţe şi perfecţiune de care sunt susceptibile (Platon).

Educaţia urmăreşte realizarea întregii perfecţiuni de care natura omului este capabilă (I. Kant).

Totul este bun când iese din mâinile creatorului; totul degenerează în mâinile omului. Scopul educaţiei este dezvoltarea şi ocrotirea naturii umane bune (J.J. Rousseau).

2. PARADIGMA SOCIOLOGICĂ (socială) A EDUCAŢIEI

Educaţia nu se mărgineşte să dezvolte organismul individual în sensul indicat de natură; ea creează în om o fiinţă nouă. Educaţia nu înseamnă pregătirea pentru viaţă, ea este viaţa însăşi(J. Dewey).

Educaţia este organizarea unor deprinderi de activitate capabile să adapteze individul la mediul său înconjurător fizic şi social(W. James)

Educaţia este ansamblul acţiunilor şi influenţelor exercitate intenţionat de o fiinţă umană asupra alteia, în principiu de un adult asupra unui tânăr, acţiuni orientate spre un scop reprezentat de formarea la cel tânăr a unor dispoziţii variate corespunzătoare scopului căruia îi este destinat tânărul odată ajuns la maturitate(R. Hubert).

3. PARADIGMA ACŢIONALĂ (pragmatică) A EDUCAŢIEI

Educaţia nu înseamnă pregătirea pentru viaţă, ea este viaţa însăşi. J.Dewey.

Educaţia este un proces de creştere, de stimulare a capacităţii de a învăţa din experienţă, de a reţine ce este util pentru a face faţă unor situaţii noi. Acest lucru nu se realizează exclusiv prin forţa interioară ci prin asociere cu mediul.

4. PARADIGMA CURRICULARĂ (postmodernă) A EDUCAŢIEI

Educaţia reprezintă ansamblul activităţilor programate social care implică responsabilitatea şcolii în direcţia dezvoltării individuale, psihologice şi sociale, a personalităţii copilului, lucru posibil în contextul valorificării, în egală măsură a mediului formal, nonformal şi informal (S. Cristea)

Educaţia devine curriculum. Curriculumul reprezintă un proiect educativ care defineşte: a) ţelurile, scopurile şi obiectivele unei acţiuni educative; b) căile, mijloacele şi activităţile folosite pentru a atinge aceste acopuri; c) metodele şi instrumentele folosite pentru a evalua în ce măsură acţiunea a dat roade (L. D’Hainaut)

5. PARADIGMA ANTREPRENORIALĂ A EDUCAŢIEI

Una dintre provocările fundamentale căreia şcoala trebuie să îi răspundă este organizarea curriculumului în vederea formării şi dezvoltării competenţelor care ar asigura realizarea cu succes a finalităţilor educaţiei.

Paradigma antreprenorială a educaţiei subsumează concepte precum educaţia prin (şi pentru) acţiune, educaţie practică, educaţie activ-participativă, centrată pe elev etc.

Orice modalitate de a centra educaţia asupra copilului, de a-l implica în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, de a valorifica experienţele de viaţă (formale-nonformale-informale) ale copilului nu vizează altceva decât formarea profilului antreprenorial al personalităţii (Soare E., 2008, p. 12).

Pedagogia postmodernă are ca rezultat construirea unei noi viziuni despre educaţie/instruire, concepută ca activitate psihosocială, determinată de acţiunea practică (J. Dewey, 1902), proiectată pe baza principiilor curriculumului (R. W. Tyler, 1949), dezvoltate şi afirmate ulterior în contextul educaţiei permanente (L. D’Hainaut, 1981) proiectată antreprenorial în mod integrat din punct de vedere formal, nonformal şi informal (E. Soare, 2008).

230 de păreri la “Curriculum”

  1. MODELUL CURRICULAR NATURALIST AL LUI WALKER
    Modelul curricular al lui Walker este construit pe trei paliere intitulate după cum urmează: platforma, deliberarea şi proiectarea.
    Platforma construcţiei curriculare constă în: concepţii – credinţe despre ceea ce este şi ceea ce poate fi, teorii – convingeri despre relaţiile care există între diferitele aspecte ale procesului educaţional şi scopuri – convingeri şi credinţe cu privire la ceea ce este dezirabil.
    Deliberarea este un proces de decizie care fundamentează proiectarea şi care îşi găseşte patul germinativ în platforma construcţiei curriculare. Deliberarea presupune conturarea unor soluţii viabile la cadrele problematice identificate.
    Proiectarea presupune organizarea, structurarea şi planificarea în timp a soluţiilor formulate prin consens în etapa anterioară. Acest design curricular trebuie să prevadă şi mecanismele de evaluare a activităţilor de instruire propriu-zise.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: